GLYKON

În secolul al II-lea d.Ch. cultul șarpelui Glykon, probabil de origine macedoniană, era răspândit de la Dunăre până la Eufrat, acestei zeități conferindu-i-se puteri legate de fertilitate și protecția împotriva ciumei. Popularitatea cultului este demonstrată de monedele cu reprezentarea șarpelui Glykon bătute, în secolele II și III ale erei noastre, în Imperiul Roman. Cultul își pierde adepții după moartea fondatorului său, profetul grec, Alexandru din Abonutichus, în jurul anului 170, unele dovezi arătând că a reușit totuși să supraviețuiască până în secolul IV.

Statuia Glykon, aflată în prezent la Muzeul de Istorie și Arheologie din Constanța este specială prin faptul că aceasta este singura reprezentare de acest fel descoperită până acum în lume. Statuia a fost descoperită în primăvara anului 1962, în timpul lucrărilor de modernizare din zona gării vechi din Constanța, alături de alte 23 de statui sculptate în marmură reprezentând divinități venerate la Tomis. 

Glykon-ul  descoperit la Constanța este datează din secolul II e.n și este sculptat cu măiestrie dintr-un singur bloc de marmură cu latura de 66 cm. Divinitatea este reprezentată pe un soclu, având corp de șarpe încolăcit, cap de femeie, bot de miel și coadă de leu, iar dacă ar fi desfășurată, ar avea o lungime de 4,76 m.